joi, 8 septembrie 2011

Integrarea Umbrei


Un scurt curs practic: acceptarea umbrei

Sper ca aici sa va ofer o metoda simpla si rapida de a integra materia umbrei în sinele vostru constient, prin intermediul a ceva numit Procesul de auto-integrare. Motivele realizarii unui astfel de lucru sunt multiple. Unul dintre ele este acela ca ea va permite sa evitati capcana polarizarii din voi insiva (în care va luptati cu voi insiva). Un alt motiv este ca ea va indeparteaza de valul colectiv de Fascism Spiritual (un lucru cu adevarat foarte bun). Un al treilea motiv este ca ea va amplifica efectiv nivelul energetic, intrucat elibereaza parti blocate din voi insiva. Amintiti-va ca e nevoie de energie, ca sa inabusi ceva în plan psihic.


As vrea sa mai prezint cateva idei, inainte sa examinam Procesul în sine.
In primul rand, materia umbrei reprimate devine o stare care seamana cu o fiinta sau cu o entitate. E posibil sa comunici cu materia umbrei cuiva, de parca aceasta ar fi o fiinta constienta.
În al doilea rand, acceptarea umbrei cuiva nu inseamna neaparat acceptarea comportamentului acelei persoane (adica, daca vrei sa incetezi sa mai fumezi, acceptarea materiei umbrei tale, responsabila de abuzul de tutun, nu inseamna ca accepti fumatul). Ea inseamna, totusi, ca acceptati partea din voi care vrea sa fumeze.

Doar ca exemplu, oamenii fumeaza din multe cauze. Unii folosesc fumatul ca pe o ofranda ritualista adusa spiritului, cum se intampla in ceremoniile nativilor americani. Altii fumeaza ca sa isi reprime sentimente. Totul are de-a face cu intentia voastra. Pentru cei care vor sa isi reprime furia sau agitatia, tutunul este folosit uneori pentru ca el provoaca contractia capilarelor. Avand un flux sanguin scazut, poate exista o incetare temporara sau o diminuare a agitatiei. Sa spunem, deci, ca sunteti una dintre aceste persoane. Exista aici doua elemente: a) comportamentul de a aprinde efectiv tigara; si b) dorinta de o aprinde. Dorinta de a o aprinde vine dintr-o parte din voi care este stanjenita de aparitia anumitor sentimente. Aceasta parte incearca tot ce poate ca sa mentina aceste sentimente in taramul umbrei voastre, in afara luminii constientei de sine. Iar ea face asta pentru ca, la un nivel oarecare, ati ales sa negati aceste sentimente. Inculpatul nu este partea responsabila de efectuarea acestei actiuni (luarea unei tigarete). Ea pur si simplu incearca sa faca ceea ce voi vreti ca ea sa faca. Cu alte cuvinte, oricat de bizar este un comportament, partea responsibila de acel comportament incearca, intr-un fel, sa aiba grija de voi.

Aceste parti au un fel de viata psihica autonoma proprie. Dorinta lor este sa fie acceptate ca un aspect din noi, insa frica lor este ca noi le vom respinge. Ele au un motiv temenic pentru aceasta paranoia. Avem tendinta sa le consideram respingatoare, chiar daca ele fac doar ceea ce noi le cerem sa faca (sa reprime).
In noi exista o frica innascuta – si anume ca, daca acceptam o parte psihica din noi, vom fi legati de actiunile ei. Adevarul este ca, atunci cand acceptam o parte, ca fiind un aspect din noi insine, este eliberata o energie psihica ce amplifica constienta. Aceasta creste probabilitatea ca noi sa fim apti sa facem alegeri mai bune si mai creative pentru noi insine. Atunci cand ne re-cunoastem (ne reunim cu) o parte psihica, prin actiunea acceptarii de sine, exista fara indoiala o eliberare spontana de endorfine si de alti neurotransmitatori asociati starii de bine. Nota: Aceasta este o observatie teoretica, pe care am facuta de-a lungul anilor, cu privire la Procesul de auto-integrare. Nu stiu sa existe deocamdata cercetari care sa o valideze, insa oamenii declara mereu ca, dupa incheierea procesului, au un sentiment de bunastare si plenitudine. Prin urmare, presupun ca exista schimbari psihologice corespunzatoare. Cercetari viitoare vor dovedi sau vor infirma aceasta ipoteza – insa oricare ar fi cauza, oamenii se simt mai bine si mai  conectati cu ei insisi, dupa ce parcurg procesul.


Procesul de auto-integrare

Atunci cand apare un sentiment neplacut, este momentul ideal sa parcurgeti Procesul, intrucat subiectul se afla chiar în prim planul constientei. Insa el poate fi parcurs, ori de cate ori cineva vrea sa schimbe un comportament.
Pentru a-l parcurge, exista cativa pasi.
Un lucru care diferentiaza acest proces, de multe alte exercitii auto-terapeutice, este lipsa de continut. Chiar nu ne intereseaza povestea motivului pentru care „il” facem si nici povestea „lui”. Pur si simplu, recunoastem partea (responsabila de „El”), ca pe un aspect din noi insine. Cu alte cuvinte, unicul scop este sa construim o punte intre nivelurile subconstiente si cele constiente ale constiintei, astfel incat sa putem deveni mai constienti din punct de vedere psihic.

1. Mai intai, atunci cand va simtiti suparati, localizati în corpul vostru locul în care pare sa se afle acea parte. Acest lucru ar putea parea ciudat, insa partea aceea va fi localizata undeva în corpul vostru. Uneori – chiar daca mult mai rar – partea s-ar putea afla în campul energetic din jurul corpului vostru. Aceasta zona va fi simtita diferit fata de restul corpului. Ea ar putea fi simtita total diferit, daca exista multa energie emotionala în jurul acelei parti – sau ar putea fi simtita subtil, daca exista mai putina energie în jurul ei. Insa va exista intotdeauna un fel de senzatie fizica, în locul în care este localizata acea parte.

2. În continuare, va concentrati atentia pe aceasta zona din corpul vostru si ii spuneti partii (în gand) ca o acceptati, ca pe un aspect din voi insiva. Asta e tot. Partea va va raspunde, printr-o senzatie; cu alte cuvinte, veti simti ca ceva se relaxeaza, se detaseaza sau se integreaza, daca partea va crede. Trebuie sa credeti ceea ce spuneti. Nu puteti pacali o parte si sa scapati nepedepsiti de ea. Partile stiu daca mintiti sau incercati sa le jucati o festa – si nu le place asta. Sa recapitulam un aspect important: nu ii spuneti partii ca ii acceptati comportamentul. Ii spuneti doar ca o acceptati. Ea exista (indiferent ca va place sau nu va place de ea). Si recunoasteti doar ca ea exista – si ca este o parte din voi.

3. Uneori exista alte parti carora nu le place ca acceptati o parte anume, cu care aveti necazuri. Aceste parti care obiecteaza au, de obicei, propriile intentii de a mentine lucrurile în situatia curenta. Unele parti pur si simplu nu vor ca lucrurile sa se schimbe. E posibil ca altora sa nu le placa, de exemplu, ca voi sa fiti mai sanatosi psihic. Incepe sa vi se para ca aveti un spectacol de circ in interior? Ei bine … aveti! Si oricine il are. Cel care aduce o diferenta intre un spectacol de calitate – în care toate partile lucreaza, mai mult sau mai putin impreuna – si haos, este Maestrul de manej. Si fireste ca voi sunteti Maestrul de manej al propriului circ. Unele dintre partile noastre sunt clovni; altele sunt acrobati curajosi la trapez; unele le dreseaza pe animalele salbatice; altele sunt hoti de buzunare, care se furiseaza în umbra, în spatele tribunelor. Acolo, in interior, exista o intreaga menajerie. Iar odata ce il recunoasteri pe unul dintre membrii circului, s-ar putea sa trebuiasca sa va infruntati cu altii. Strategia este, de fapt, foarte simpla. Oricarui lucru care apare în voi insiva, spuneti-i ca il acceptati, ca pe un aspect din voi insiva. Am intalnit oameni care au trebuit sa lucreze cu pana la noua parti – ca sa ajunga la un sentiment final de claritate sau integrare.

Acest proces duce la un sentiment mai intens de plenitudine personala, prin intermediul acceptarii partilor care, pana atunci, au fost respinse. Asa cum am spus mai devreme, el amplifica de asemenea energia psihica si constienţa.
De obicei, acest proces nu rezolva probleme – insa, avand o energie psihica si o conştienţă mai mare, problemele devin mai putin grave.
A ne intregi mai mult, prin recuperarea, din portiunile intunecate ale inconstientului nostru, a partilor din noi insine este o actiune sfanta. Spre exemplu, radacina cuvantului sfant, inseamna a intregi [in limba engleza, holy – sfant, sacru si whole – intreg. N.tr.]
Sunt de acord cu spusele lui Carl Jung – si anume, ca impacarea cu umbrele noastre colective este absolut obligatorie. Iar acest gen de efort psihologic ar putea fi una dintre cele mai sacre lucrari pe care o putem face în acest moment. Fie ca lumina propriei iluminari si compasiunea inimii voastre sa va calauzeasca in cautarea propriei plenitudini.

 Fragment din articolul “Mitul, eroul si minciuna”

de Tom Kenyon (ii multumim Anei Nicolai)


Trimiteți un comentariu