duminică, 31 iulie 2011

DRUMUL

"Nu exista drum spre fericire. Fericirea este drumul"(Buddha)

Ai incredere in curentul vietii
David Simon 

Una dintre cele mai impresionante povestiri despre pasirea in necunoscut este relatarea biblica a fugii israelitilor din Egipt. Asa cum este descrisa in Exod (13:17-15:21) , Dumnezeu ii porunceste lui Moise sa ii scoata din robie pe israeliti. Dupa un pelerinaj lung si dur, acestia ajung pe malul Marii Rosii. Cu armata faraonului pe urmele lor, Moise Il implora pe Dumnezeu sa-i ajute. Dumnezeu il invata sa-si ridice toiagul si sa le ceara israelitilor sa intre in mare. Moise isi ridica toiagul …. si nu se intampla nimic.  Pentru ca panica incepe sa creasca, Moise se roaga inca o data pentru interventia Divina si Dumnezeu ii raspunde: „Nu-mi spune mie, spune-le israelitilor sa se puna in miscare.” A fost nevoie de multa incurajare, dar de indata ce au intrat in apa, marea s-a despartit si oamenii au putut trece in siguranta.
Uneori trebuie sa facem primul pas, chiar daca drumul nu este vizibil in fata noastra. Date fiind posibilitatile pe care le avem, patrundem in inteligenta mintii noastre (care e cea mai rationala alegere?) si in inteligenta corpului (simt ca e bine?) Cu cat alinierea dintre minte si corp este mai buna, cu atat mai usor va fi de facut primul pas si cu atat mai probabila va fi manifestarea rezultatului dorit. Totusi, Bhagavad Gita ne reaminteste ca putem controla alegerile, dar nu si consecintele lor. Karma este insondabila. Cunoscand acest lucru, facem un pas in directia care pare a fi pentru noi, cea mai de ajutor pentru evolutie si avem increderea ca fie vom primi ceea ce dorim, fie vom invata o lectie foarte importanta.
Incertitudinea este ingredientul care face viata bogata si entuziasmanta. Disponibilitatea noastra de a imbratisa incertitudinea este cea care ne permite sa ne aliniem la curgerea evolutiva. Intra in apa si lasa curentul vital sa te duca acasa, in marea eternitatii.

vineri, 29 iulie 2011

LEUL- Portret psihologic

Principiul calauzitor: "Aceasta mi-e vointa!”

In flecare an, cand, in perioada cuprinsa intre 23 iulie si 22 august, Soarele strabate cel de-al cincilea semn zodiacal, Leul, pasim in a doua iaza a verii, prima fiind asociata cu Racul, iar ultima, cu Fecioara.
Putin conteaza ca, de fapt, constelatia Leului aminteste mai mult sau mai putin de marea felina si ca ea nu se mai afla astazi in zodie. Pentru noi, Leul ramine portiunea zodiacala situata la distanta egala intre solstitiul de vara si echinoctiul de toamna, la jumatatea drumului dintre 0° Rac, unde Soarele atinge declinatia nordica maxima, si 0° Balanta, unde intilneste ecuatorul ceresc.
Cu alte cuvinte, ne aflam in inima anotimpului verii. in ciclul anual al naturii. E momentul culminatiei vegetale: toate formele sunt etalate, parguite, aurite si coapte sub soarele cel mai stralucitor din an. O data cu deplinatatea rodului, suntem la varsta maretiei si maturitatii anotimpului.
De aceea s-a ales, pentru a reprezenta acest semn zodiacal, "regele animalelor", faptura maiestuoasa a leului, emblema a puterii suverane, a fortei nobile. Aflandu-se in afinitate cu stralucirea si caldura amiezelor de vara, simbol al grandorii implinite si al autoritatii naturale, nu trebuie sa ne mire ca leul este animalul cel mai frecvent reprezentat in heraldica. El ocupa un numar nesfarsit de blazoane franceze si straine, este figura de electie a ordinelor cavaleresti si predomina in arte, de la celebra Poarta a leilor de la Micene, pana la operele moderne.
Hieroglifa semnului stilizeaza coada animalului cu un cerculet deasupra caruia se afla o curba mare; in spirit grafologic, este vorba de o miscare ce pleaca dintr-un centru si se indeparteaza de el cu amplitudine; daca ne uitam mai de aproape, observam ca in aceasta schita grafica este cuprinsa intreaga noblete stralucitoare a semnului.

Pentru a intelege bine Leul, trebuie sa-1 situam genetic in structura Zodiacului. In calitatea sa de al cincilea semn marcheaza o etapa precisa din cucerirea umana. Simbolic, daca Berbecul e spermatozoidul, Taurul, ovulul, daca Gemenii reprezinta unirea lor, iar Racul gestatia, Leul semnifica iesirea la lumina, nasterea, aparitia unei unitati noi. In Rac, omul este legat de mama prin cordonul ombilical. In Leu, el isi dobindeste autonomia; se naste ca celula personala. Individualitatea sa se intrupeaza concomitent cu aparitia constiintei. Cucerirea cea mai importanta, cand aparitia lui "Eu" in limbaj dezvaluie nasterea vointei si a libertatii personale. Este si momentul aparitiei omului ca fiinta sociala.
Leul apartine esentei elementului Foc. In trinitatea zodiacala a acestui element, isi are locul, ca FOC-FIX, intre Focul-cardinal al Berbecului si Focul-mutabil al Sagetatorului. Trei termeni succesivi ai aceleiasi stari: scanteie-flacara-cenusa; trei aspecte diferite ale aceleiasi manifestari: caldura-lumina-fuziune. Fata de Focul nediferentiat din Berbec, forta animalica, impulsiva, spontana, haotica, creatoare si distrugatoare, oarba si sublima si de Focul epurat, destinat pornirilor spirituale din Sagetator, semnul matur al Leului reprezinta focul stapanit, flacara domesticita, forta de foc individualizata, consacrata puterilor Eului, mobilizata de o vointa dirijata. Raportata la inima care, in "Omul-zodiac", e organul acestui semn, zodia Leului reprezinta forta centrala, reglementatoare si iradianta care comanda intreaga economie interioara.
Fata in fata cu Leul se afla Varsatorul, opusul sau polar. Dialectica respectiva traseaza drumul de parcurs intre independenta si Libertate, intre acceptarea de sine si acceptarea celuilalt. Aici este vorba de cultul vointei Mele suverane; in fata se afla sacrificiul imbogatitor, implinirea in sensul vointei Tale. Este evident asadar ca, daca stadiul leonin este, psihologic vorbind, o etapa de culminatie, analoaga maretiei amiezelor de vara, el nu este decat o faza ce se cere depasita pentru implinirea integrala a conditiei umane.
Era de asteptat: astrul atribuit Leului e Soarele. Stapinului i se aduc toate onorurile. De la unul la altul, aceleasi ecouri isi raspund: semn zodiacal si astru al vietii, focului, caldurii, luminii, iradierii, stralucirii etc. Inima este pentru astru ceea ce este si pentru zodie.
O inrudire astrala atat de augusta nu poate decat sa-i maguleasca pe nativii din zodie, "fii ai soarelui". Cu toate acestea, orice e relativ, atat in cer, cat si pe pamint. In pofida uluitoarei sale grandori, la scara planetara, Soarele nu este, ca stea, decat un mic punct in univers, o pulbere in galaxie. Si totul e dialectic. Asociat cu carul Soarelui, Leul intruchipeaza apoteoza zilei si a luminii. Oricat ar fi insa de interesanta, aceasta relatie nu trebuie sa ne constringa sa o ridicam in slavi si sa desconsideram noaptea si intunericul: ziua, nu vedem decat un soare; noaptea ne arata milioane...
La toate popoarele, astrul zilei a facut obiectul unui cult divin, adesea asociat chiar cu viata sociala si religioasa; astru al luminii, el este in acelasi timp si simbolul spiritului, al luminii launtrice, al divinului din noi. In Grecia, zeul solar Apollo era inzestrat cu toate atractiile tineretii, fortei si gratiei.
Nu mai este nevoie sa argumentam influenta considerabila exercitata de Soare asupra Pamintului. Lumina lui conditioneaza functia clorofiliana a plantelor, iar caldura lui dirijeaza toate manifestarile vietii organice. El este arbitrul anotimpurilor si principiul tuturor energiilor utilizabile. Tot el se afla la originea furtunilor magnetice, a aurorelor boreale si a curentelor telurice. Furtunile si eruptiile fantastice care se produc la suprafata lui si pe care ne-am obisnuit sa le numim pete solare provoaca perturbari in energia de iradiere a astrului. Fiecare valvataie solara se traduce printr-o recrudescenta a diverselor dezordini: crize sociale, accidente, sinucideri, crime, mortalitate crescuta... ca si cum insasi planeta noastra ar fi intr-o stare de febra; s-a ajuns chiar la a pune in paralel curbele activitatii solare si graficele epidemiilor, ale productiei forestiere, viticole, cerealiere, industriale... In fine, ultimele statistici stabilesc un raport destul de precis intre repartitia razboaielor si revolutiilor si amplificarea petelor solare.
Din unghiul de vedere astro-psihologic, Soarele simbolizeaza instanta psihica pe care psihanalistii o numesc Supraeu, adica acea functie a fiintei umane care, pe tot parcursul vietii, perpetueaza directivele morale si interdictiile derivate din educatie, mai ales sub influenta tatalui. Este un soi de jandarm interior, de controlor al psihismului care pretinde renuntari in zona instinctelor si face sa prevaleze valorile societatii. Dar desi acest jandarm poate fi benefic, devenind o mare parghie spirituala, el poate fi si malefic, tiranizandu-1 pe cetateanul onest si ducandu-l la nevroza sau chiar la psihoza (cand Soarele este foarte disonant la nastere). Fata de Luna care reprezinta natura, Soarele intruchipeaza deci, in fiecare dintre noi, cultura; daca astrul noptilor personifica viata infantila, arhaica, emotiva, astrul zilei reprezinta apartenenta la societate, latura celor mai mari exigente, punctul aspiratiilor celor mai elevate, al pretentiilor celor mai importante. Zona solara a psihismului defineste intregul program al Apollinicului: este zona in care revendicarea constiintei este dintre cele mai vehemente, unde lupta contra somnului vietii si a betiei instinctelor e constanta, unde batalia dusa de fiinta spirituala e cea mai crancena. Este zona deplinatatii constiintei si a angajarii, a constiintei creatoare. A trece de la etajul lunar copilaros la etajul solar adult, inseamna a te educa infruntand si vrand sa frecventezi ceea ce James numeste "linia celei mai mari rezistente": rezistenta la automatisme, la sugestie, la neastamparul instinctului, la emotivitate, privatiuni consimtite, supuneri, franari. Viata solara, este, in cele din urma, viata rafinata si sublimata, chipul complex oferit de personalitate in sintezele sale elevate. Inaltat la stadiul solar, individul dispune de deplinatatea facultatilor sale, se bucura de integritatea fortelor, isi implineste particularitatea individuala in unitatea psihismului total, nu-si mai suporta soarta, ci isi implineste menirea. Devine atunci un centru creator, un soare. In istorie, vedem adesea ridicandu-se din mase ori din stat un erou national, un tip de actiune sau de sensibilitate care se impune ca un model exceptional de atragator si cizelat din mii de indivizi, concetateni imitatori: un cavaler, un condottiere, un indragostit romantic, un self-made man... Soarele este cel care simbolizeaza rolul acestor modele oficializate de succes; el simbolizeaza preceptele, idealurile, principiile societatii dupa care indivizii isi fixeaza conduita. Soarele este Eroul care modeleaza omenirea prin exemplul sau, prin succesele, prin ispravile sale. Numeroase mituri presupun o conceptie funciar eroica despre Soare: asemeni razboinicilor din marile epopei, Surya si Helios isi mana carele la care sunt inhamati niste cai focosi. Mircea Eliade a constatat ca predomina cultul solar acolo unde, gratie regilor, eroilor, imperiilor, "istoria este in mers". Dupa ce a remarcat solarizarea frecventa a Fiintelor Supreme,el constata afinitatea teologiei solare cu elitele: suverani, initiati, eroi; hierofaniile solare tind sa devina privilegiul unei minoritati de "alesi". Arbore al vietii- Rege - Dumnezeu, aceasta e de altfel formula mitologiei solare.
In raport cu implinirea aceasta, semnul e doar rareori la inaltimea astrului. Daca "regele animalelor" simbolizeaza ceea ce este regal in viata psihica, ceea ce este mai nobil in instinct, Leul intruchipeaza prea adesea forma inferioara a fiarei oarbe, iar tipul Leu sucomba in fata fortelor pe care nu le poate domestici.

miercuri, 27 iulie 2011

Alege constient!


In fiecare moment al existentei noastre  avem acces la un numar nelimitat de alegeri. Totusi, datorita conditionarii, majoritatea dintre noi tindem sa actionam in maniera previzibila, repetitiva. Procesul este asemanator cu a conduce o masina pe acelasi drum de tara noroios, de mai multe ori. Cu timpul, rotile sapa santuri in noroi si masina urmeaza singura drumul pe care l-am mai facut. Este calea minimei rezistente si, chiar daca ne ajuta o vreme, daca uitam ca putem alege oricand alt drum, ne trezim impotmoliti intr-un sant adanc. In traditia vedica straveche, aceasta este cunoscuta ca Legea karmei.
Cum ne eliberam de tiparele de gandire si de comportamentul repetitiv care ne limiteaza experimentarea libertatii, fericirii si implinirii? Cheia este sa devii constient de alegerile pe care le faci in fiecare moment.
       
PASUL 1
Fii martorul alegerilor pe care le faci in fiecare moment. Prin faptul ca esti atent la alegerile pe care le faci, aduci intregul proces decizional din taramul inconstient, in taramul constient.
       
 PASUL 2
Cand faci o alegere, pune-ti doua intrebari:
1. Care sunt consecintele alegerii pe care o fac?
2. Aceasta alegere ne va aduce fericire si implinire, mie si celor pe care ii va afecta alegerea mea?
       
PASUL 3
Acordeaza-te la intelepciunea corpului. Cand analizezi alegerea pe care o faci, acorda atentie senzatiilor din corp si foloseste sentimentele de bine sau de neplacere, ca sa te orientezi. Majoritatea oamenilor primesc acest mesaj, in zona inimii. Altii il primesc in plexul solar (proverbiala „senzatia  din stomac”)
Concentrandu-ti atentia asupra inimii sau plexului solar, intreaba-ti corpul „Ce simti fata de aceasta alegere?” Daca corpul iti trimite un sentiment de bine si dorinta, poti trece la treaba. Daca corpul iti trimite un semnal de stres fizic sau emotional, atunci nu ai facut alegerea potrivita. Fa o pauza si ia in considerare alte posibilitati, pana cand gasesti alegerea care rezoneaza cu imboldul inimii.

Deepak Chopra

duminică, 24 iulie 2011

TREI MODURI DE A FI PREZENT

A trai pentru Acum, versus a trai in Acum
       de Peter Russell

 Intr-un fel, intotdeauna suntem in prezent. Tot ceea ce traim este o experienta in acest moment. Amintirile noastre despre trecut sunt experiente in prezent. La fel si gandurile noastre despre viitor.



Cand oamenii vorbesc despre a nu fi prezent, de obicei se refera la atentie care nu este in momentul prezent. Cand atentia este prinsa in gandurile noastre legate de trecut sau viitor, nu mai suntem atat de constienti de ce se intampla acum.

Din nefericire, cei mai multi dintre noi, ne petrecem timpul gandindu-ne la evenimentele trecute sau viitoare. Savuram placeri din trecut, ne bucuram de realizari din trecut, cugetam daca ceea ce am facut este sau nu corect, deplangem pierderile si dezamagirile din trecut, ne enervam amintindu-ne cum au decurs lucrurile. Sau- anticipam placeri viitoare, planificam cel mai bun plan de actiune, ne ingrijoram de ceea ce s-ar putea sa nu mearga bine, ne este frica ca nu controlam o situatie, ne temem de cum s-ar putea sa reactioneze ceilalti.

Cea mai mare parte dintre aceste ganduri nu este necesara. Reprezinta doar o pierdere de timp si energie. Mai mult, tensioneaza mintea, ceea ce este opusul a ceea ce incearca aceasta gandire sa realizeze – o stare mentala mai lejera, mai clara. De aceea, inteleptii ne-au indemnat, in mod repetat, sa fim mai mult in prezent; sa fim aici si acum.


Dar ce inseamna sa fim prezenti?

Exista trei moduri principale in care oamenii folosesc/inteleg acest termen:

 1. Sa traim pentru astazi. Sa nu ne preocupe ce s-a intamplat ieri si nici ceea ce s-ar putea sa vina maine. Aceasta atitudine are clar valoarea ei. S-ar putea sa ne ajute sa luam viata asa cum este si sa nu fim atat de prinsi in temeri si frici inutile. Ne permite sa ne bucuram mai mult de ceea ce ne ofera viata.
Aceasta nu ne conduce, in mod necesar, catre o constientizare deplina a momentului prezent. Am putea fi la fel de prinsi in ganduri ca si pana acum, chiar daca sunt ganduri despre azi, mai degraba decat despre ieri sau maine.

 2. Sa fim constienti de experienta din prezent. Acesta este punctul de plecare pentru multe meditatii.
In timp ce cele mai multe din gandurile noastre sunt despre trecut sau viitor, experienta noastra senzoriala este intotdeauna acum. De aceea, multi invatatori spirituali insista pe plasarea atentiei asupra senzatiilor din corp – punctele de contact cu lumea fizica, bataile inimii sau respiratia. Senzatiile din corp sunt in momentul prezent.
Atunci cand mintea hoinareste intr-un gand despre trecut sau viitor – cum o va face cu siguranta – reintoarceti cu blandete atentia la senzatiile fizice si astfel o reintoarceti in prezent.

 3. Sa fim prezenti si relaxati in toate. Aceasta stare apare adesea ca rezultat al practicii indelungate a meditatiei. Nu mai este nevoie sa ne pastram atentia in experienta senzoriala. Suntem prezenti la orice este – inclusiv la aparitia gandurilor legate de trecut sau viitor.
Unii numesc asta – starea de martor. In aceasta stare traiesti relaxarea profunda si eliberarea. Este o stare de calm a fiecarui moment.
Pur si simplu, totul este asa cum este.

miercuri, 20 iulie 2011

Din cercetarile fenomenului mistic- Puterea rugaciunii

„Fenomenele mistice", cum erau denumite pana de curand, au suport stiintific dat de ultimele cercetari in domeniu. Tot mai multi cercetatori din intreaga lume, s-au axat in ultimul timp, pe experiente si cercetari specifice.
Oamenii pot sa se vindece intr-adevar in biserici, atunci cand ating sfintele moaste sau sanctuarele. Oamenii de stiinta din Petersburg au dovedit-o si au descoperit si mecanismul "material" al acestui fenomen divin.
"O rugaciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, seful Laboratorului de Neuropsihofiziologie, al Institutului de Cercetare si Dezvoltare Psihoneurologica Bekhterev, din Petersburg.
"Rugaciunea nu numai ca regleaza toate procesele din organismul uman, dar ea repara si structura, grav  afectata, a constiintei."
Profesorul Slezin a facut ceva de necrezut - a masurat puterea rugaciunii. El a inregistrat electroencefalogramele unor calugari, in timp ce se rugau si a captat un fenomen neobisnuit - "stingerea" completa a cortexului cerebral.
Aceasta stare poate fi observata numai la bebelusii de trei luni, atunci cand se afla langa mamele lor, in siguranta absoluta. Pe masura ce persoana creste, aceasta senzatie de siguranta dispare, activitatea creierului creste si acest ritm al biocurentilor cerebrali devine rar, numai in timpul somnului profund sau al rugaciunii, asa dupa cum a dovedit omul de stiinta. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscuta "trezie usoara, in rugaciune" si a dovedit ca are o importanta vitala, pentru orice persoana.
Este un fapt cunoscut ca bolile sunt cauzate mai ales de situatii negative si afronturi care ne raman fixate in minte. In timpul rugaciunii, insa, grijile se muta pe un plan secundar – sau chiar dispar cu totul. Astfel devine posibila atat vindecarea psihica si morala, cat si cea fizica. Slujbele bisericesti ajuta si ele la ameliorarea sanatatii.
Inginera si electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicala si Biologica, a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sanatatii unor enoriasi, inainte si dupa slujba. A rezultat ca slujba in biserica normalizeaza tensiunea si valorile analizei sangelui. Se pare ca rugaciunile pot sa neutralizeze chiar si radiatiile. Se stie ca dupa explozia de la  Cernobil, instrumentele de masura pentru radiatii au aratat valori care depaseau capacitatea de masurare a instrumentului. In apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, insa, aflata la patru km de reactoare, valoarea radiatiilor era normala.
Oamenii de stiinta din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, ca apa sfintita, semnul Crucii si batutul clopotelor pot sa aiba, de asemenea, proprietati vindecatoare. De aceea, in Rusia clopotele bat intotdeauna in cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat, omoara virusii de gripa, hepatita si tifos.
"Proteinele virusilor se incovoaie si nu mai poarta infectia", a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect si mai semnificativ: omoara microbii patogeni (bacilul de colon si stafilococi), nu numai in apa de la robinet, ci si in rauri si lacuri. Este chiar mai eficient decat aparatele moderne de dezinfectie cu radiatie magnetica.
Laboratorul stiintific al Institutului de Medicina Industriala si Navala a analizat apa inainte si dupa sfintire. A rezultat ca daca se citeste rugaciunea Tatal Nostru si se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentratia bacteriilor daunatoare va fi de o suta de ori mai mica. Radiatia electromagnetica da rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandarile crestine, de a binecuvanta orice mancare sau bautura nu au numai o valoare spirituala, ci si una preventiva.
Apa sfintita nu este numai purificata, ci ea isi schimba si structura, devine inofensiva si poate sa vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.
Spectrograful indica o densitate optica mai mare a apei sfintite – ca si cum aceasta ar fi inteles sensul rugaciunilor si l-ar fi pastrat. Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca. Singura limita este ca ii vindeca numai pe cei credinciosi.
Apa "distinge" nivelul de credinta al oamenilor, spune A. Malenkovskaia. Atunci cand un preot sfinteste apa, densitatea optica este de 2,5 ori mai mare, atunci cand sfintirea este efectuata de o persoana credincioasa laica, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat si necredincios, fara cruce la gat, schimbarile au fost nesemnificative.

Tradus din limba rusa in engleza, de Julia  Bulighina

duminică, 17 iulie 2011

LEGEA POTENTIALITATII

Accesarea potentialului absolut
 Deepak Chopra

            
         Ne nastem fiinte infinit creative. In copilarie tindem sa ne gandim la viitor ca la o foaie alba de hartie, pe care putem scrie propriile povesti. Posibilitatile par nesfarsite si suntem pusi in miscare de promisiunea de a descoperi si de placerea pura de a trai cufundati in atat de mult potential. Dar, pe masura ce crestem, devenim adulti si suntem invatati despre „limitarile” noastre, multi dintre noi din pacate se adapteaza la o vedere extrem de restransa a ceea ce este posibil.
Exista o cale de a recastiga bucuria insufletita de potentialul nelimitat. Tot ce trebuie este intelegerea adevaratei naturi a realitatii – dorinta de a recunoaste interdependenta si inseparabilitatea tuturor lucrurilor. Esti parte inseparabila a campului de constiinta pura, care da nastere la tot ce este in universul fizic.
Chiar daca nu te vezi atat de creativ, insasi existenta ta este dovada creativitatii innascute. In fiecare moment iti co-creezi realitatea, prin intermediul gandurilor, intentiilor, cuvintelor si actiunilor tale. Detii un potential creativ nelimitat, pentru ca natura ta esentiala este constiinta pura. Aceasta este Legea Potentialitatii Pure.
Cum poti aplica Legea Potentialitatii Pure, campul tuturor posibilitatilor, in viata ta? Daca vrei sa folosesti din plin creativitatea inerenta in constiinta pura, trebuie sa o accesezi. Iata cateva din cele mai puternice exercitii pentru a intra in campul de potential pur:
            Mediteaza. Daca aloci in fiecare zi timp pentru meditatie, ajungi dincolo de tiparele de gandire conditionata ale mintii, intr-o stare extinsa de constiinta pura. Acesta este campul posibilitatilor infinite. Este ideal sa meditezi treizeci de minute dimineata si treizeci de minute seara.  (Meditatie)
            Practica tacerea. Experimentarea tacerii semnifica retragerea din actul vorbirii in toate formele ei, inclusiv urmarirea TV, navigarea pe internet, ascultarea radio-ului si cititul. Daca nu iti oferi niciodata oportunitatea de a experienta tacerea, zgomotul dialogului interior al mintii se va intensifica. Poti incepe prin a te retrage cateva ore pentru tacere, ulterior sa  ajungi pana la o zi, apoi chiar la o saptamana.
            Petrece timp in natura. Cufundarea in natura iti da posibilitatea sa experimentezi direct incredibila inteligenta a universului. Esti martor la curgerea continua a tuturor elementelor si fortelor vitale. 

vineri, 15 iulie 2011

Starea de "VRAJITOR"

PETER RUSSEL: Cum sa fi un "vrajitor"?

Un „vrajitor” cunoaste legile creatiei si cum sa lucreze cu ele.
Un „vrajitor” ii permite sincronicitatii sa se manifeste.
Un „vrajitor” urmeaza trei principii de baza:

Primul principiu este cel al totalitatii, plenitudinii. Cu cat sunt mai odihnit, cu cat mintea si corpul meu sunt mai relaxate, cu atat sunt mai in contact cu mine insumi, ma simt mai liber, sufletul meu e mai usor, sunt mai complet, intreg. Cu cat sunt mai complet, cu atat pare ca se manifesta mai multa sincronicitate. Invers, cand sunt dezechilibrat, obosit, stresat, sleit de puteri, coplesit de griji, sau descentrat, sincronicitatea nu apare nici pe departe atat de des.

Nu putem face ca sincronicitatea sa se manifeste. Prin natura sa, ea apare „printr-o coincidenta”. Nu putem controla sau manipula lumea, pentru a crea sincronicitati – sursa lor nu este din aceasta lume. Dar putem sa incurajam aparitia lor; ne putem deschide fata de ele. Asta o facem, deschizandu- ne fata de noi insine, fata de plenitudinea noastra interioara. Un „vrajitor” permite ca plenitudinea din interiorul nostru sa fie o prioritate. Un „vrajitor” ramane relaxat, centrat, clar.

 O a doua caracteristica a sincronicitatii este ca are tendinta sa ne sustina nevoile si pare ca ne aduce exact ceea ce avem nevoie, chiar la momentul potrivit. Este ca si cum Universul se preocupa de interesul meu cel mai inalt si aranjeaza lucrurile astfel incat acesta sa se implineasca, in moduri in care nu as fi visat niciodata. Este, citand un binecunoscut invatator indian, „ajutorul naturii”. Noi ajutam natura, centrandu-ne in noi, iar natura ne sustine, dandu-ne ocaziile de a ne implini nevoile. Asta este ceea ce le face atat de magice si remarcabile – o astfel de coincidenta.

Pentru a-i permite naturii  sa ne ajute, e nevoie sa urmam al doilea principiu de baza – intuitia. Asta poate fi dificil, deoarece adesea e greu de stiut ce este cu adevarat intuitie si ce este doar „ceva” ce se ridica din inconstientul nostru. Pentru mine, a-mi urma intuitia inseamna a-mi urma simtamintele, nu gandurile.

Sa va dau un exemplu bun. Intr-o dupa-masa, pe cand scriam, am simtit brusc „chemarea” sa ma duc la o plimbare. Initial i-am rezistat si mi-am spus ca mai bine muncesc. Apoi, cand simtamantul a persistat, am iesit la o plimbare gen hoinareala. Cand hoinaresc, nu ma hotarasc de acasa unde sa ma duc. In fiecare loc unde am de ales o directie, fac alegerea atunci, pe loc.

Plimbandu-ma, am observat un afis cu deschiderea unei expozitii. A treia oara cand am vazut afisul, m-am decis sa-l urmez. Am intrat in galerie si admiram niste sculpturi, cand am observat un tip in alta camera, care lucra la un computer. M-am dus la el si am vazut ca lucra la un server de retea si voia sa faca aproape aceleasi lucruri ca si mine. Am descoperit multe lucruri comune si am devenit imediat buni prieteni. Mi-a oferit un loc pentru propriul meu site si, peste cateva saptamani, site-ul meu functiona.

Acesta este un exemplu de a-ti urma intuitia. Daca as fi continuat sa lucrez acasa la ceea ce credeam ca trebuie sa fac, poate ca nu ne-am fi intalnit niciodata. Multe lucruri s-ar fi desfasurat diferit si poate ca nu ati fi citit aceste randuri, acum.

Este ca si cum coregrafia cosmica a aranjat deja coincidentele. Ele sunt acolo, asteptand ca noi sa le descoperim. Captam posibilitatile printr-o antena mentala subtila si le observam ca o vaga zgandarire a atentiei noastre – o intuitie.

 Am mai descoperit un principiu. Pot sa fiu singur in casuta mea din mijlocul padurii, in pace cu mine insumi, centrat si intreg, conectat la intuitia mea si totusi sa se petreaca putine coincidente. Aproape intotdeauna, coincidentele semnificative par sa implice si alti oameni, intr-un fel sau in altul. Este ca si cum interactiunea noastra cu ceilalti ii ofera coregrafiei cosmice ocazii mai mari sa ajunga la noi.

Desi s-ar putea sa nu fim capabili sa facem sincronicitatea sa se manifeste, putem crea mediul care favorizeaza aparitia sa. Putem crea un mediu interior de completitudine si deschidere fata de intentie; iar in vietile noastre exterioare ne putem implica pe deplin in lume, amesteca in viata sociala. Putem sa iesim si sa jucam orice rol si joc care se potriveste mai bine cu intuitia noastra. Il jucam cu intregul nostru suflet. Il jucam in orice mod care ne aduce bucurie, implinire, plenitudine interioara – la urma urmelor, nu are rost sa suferim cand il jucam.

Acesta este al treilea principiu al „vrajitoriei” – un principiu care-l numesc „angrenarea in rolul social” – a ne juca rolul nostru in lume, permitandu-i coregrafiei cosmice sa-si joace rolul sau.

 Acestea sunt cele trei principii ale „vrajitoriei”: totalitatea, intuitia, angrenarea in rolul social.     


duminică, 10 iulie 2011

CORELATIA DINTRE GEOMAGNETISM SI COMPORTAMENT


INFLUENŢA GEOMAGNETISMULUI ŞI A REZONANŢEI SCHUMANN, ASUPRA SĂNĂTĂŢII ŞI COMPORTAMENTULUI UMAN
                                                                  
de Annette Deyhle, Ph.D., 
membru al Echipei de Cercetare din cadrul 
INIŢIATIVEI COERENŢEI GLOBALE.


 Această iniţiativă ce are o bază ştiinţifică, a fost lansată de Institutul HeartMath, unind milioane de oameni în intenţia focusată în inimă, de a schimba conştiinţa globală din modul actual -dizarmonic şi instabil - către echilibru, cooperare şi pace durabilă (vezi http://www.glcoherence.org/).

Este posibil ca alinierea a mai multor milioane de oameni din majoritatea ţărilor de pe Pământ să determine o perioadă de acalmie în datele citite de magnetometre? Corespund aceste date cu fenomenul de unire a emoţiilor oamenilor, permiţând o pace globală şi armonie?
Deoarece furtunile solare cresc intensitatea nivelului de rezonanţă, care, la rândul lui, determină probleme legate de sănătate, violenţă, etc., datele ar putea fi un prim indiciu că acţionăm în direcţia corectă cu acest studiu, al modului în care un eveniment global poate să devină catalizatorul unui nou tip de coerenţă, pe care il considerăm ca o conştiinţă globală.

Date ştiinţifice

Pământul este înconjurat de un strat de aer ce se întinde până la 240 km în spaţiu. Atmosfera are 4 straturi: troposfera (0-16 km), stratosfera (16-48 km), mezosfera (48-80 km) si termosfera (80-600 km). În termosferă există un strat numit ionosferă, care se extinde în zona aprox. 80-290 km. Ea constă din particule încărcate electric. Această zonă foarte dinamică este expusă constant influenţei solare: puternica radiaţie ultravioletă descompune moleculele şi atomii, de aceea ionii şi electronii liberi încărcaţi electric umplu straturile ionosferei.

  
O furtună solară poate aduce particule încărcate, în magnetosferă şi ionosferă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că o activitate solară extremă, comprimă drastic magnetosfera – bula magnetică de protecţie a Pământului, creată de câmpul magnetic terestru – şi modifică compoziţia ionilor, în spaţiul de lângă planetă. Aceste schimbări în ionosferă sunt detectate de magnetometre.
Ionosfera are 3 straturi de bază: D, E şi două straturi F. În timpul nopţii, stratul D dispare, stratul E aproape dispare, iar cele două straturi F se combină.



În orice moment, pe tot globul, se descarcă aproximativ 1000 de fulgere, care creează impulsuri electromagnetice ce stimulează cavitatea ionosferei. Rezonanţele Schumann (RS) sunt frecvenţele electromagnetice ale cavităţii ionosferei Pământului şi au fost descoperite în 1952, de Dr. Schumann. Dimensiunile limitate ale Pământului determină ionosfera să acţioneze ca o cavitate rezonantă pentru undele electromagnetice (EM), în benzi de frecvenţă foarte joase (vezi figura de mai jos). Modul cu frecvenţa cea mai joasă al RS este de aproximativ 7.83 Hz, cu o variaţie zilnică de ± 0.5Hz. Celelalte frecvenţe sunt 14, 20, 26, 33, 39 şi 45 Hz.



Observarea RS ne poate oferi informaţii valoroase despre activitatea solară, furtunile terestre, proprietăţile stratului superior disipat, cavitatea ionosferei terestre şi schimbările climatice.

Echipa de Cercetare şi Dezvoltare a Iniţiativei Coerenţei Globale a dezvoltat un detector de câmp magnetic – MAGGIE – pentru a monitoriza rezonanţele undelor de plasmă ce înconjoară, în mod constant, Pământul în ionosferă. Iată un exemplu al spectrogramelor zilnice ale RS. Nivelul intensităţii, sau puterea fiecărei frecvenţe, este codată pe o scară de culori, unde galben este culoarea cea mai intensă. RS apar ca linii orizontale roşii, la frecvenţele de 7,8; 14, 20, 26, 33 şi 39 Hz.



Figura de mai sus arată întregul spectru al nivelului intensităţii, pentru frecvenţele între 5 şi 40 Hz, pentru aceleaşi zile (legate de inaugurarea administraţiei Obama).

Vântul solar interacţionează cu câmpul electromagnetic terestru, aplatizându-l în direcţia câtre soare şi lungindu-l în direcţia opusă, determinând apariţia unei „cozi magnetice”. Când exploziile solare şi câmpurile magnetice asociate lor ajung în magnetosfera terestră, particulele înalt energizate pot fi extrase din vântul solar, în magnetosferă, producând aurore boreale şi furtuni geomagnetice, care la rândul lor creează variaţii în câmpul magnetic terestru, influenţând astfel tot ceea ce există în acesta, inclusiv vremea, bioelectricitatea, ritmurile vieţii, dinamica sângelui, etc.



Există o conexiune între activitatea solară, furtunile geomagnetice, RS, şi sănătatea şi comportamentul uman?

În momentul în care fizicianul W.O. Schumann şi-a publicat, în jurnalul “Technische Physik”, rezultatele cercetării sale despre aceste rezonanţe, Dr. Ankermuller a făcut imediat conexiunea între RS şi ritmul alfa al undelor cerebrale. El a considerat că este foarte interesant faptul că „gândirea Pământului” are aceeaşi rezonanţă naturală cu creierul uman şi l-a contactat imediat pe profesorul Schumann. Acesta l-a rugat pe Herbert Konig – atunci era candidat la doctorat, iar apoi a devenit succesorul său la Universitatea din Munchen – să studieze acest lucru. Konig a demonstrat o corelaţie între RS şi ritmurile creierului. El a comparat înregistrările electroencefalogramelor (EEG) cu câmpurile electromagnetice naturale şi a descoperit că primele 5 RS, din plaja 0-35 Hz, sunt în aceeaşi gamă de frecvenţă ca şi undele cerebrale înregistrate pe EEG şi că semnalul de 7,8 Hz este foarte apropiat de frecvenţa ritmului cerebral alfa.

Frecvenţele cerebrale sunt grupate astfel:

DELTA: 0.5 – 4 Hz. Caracterizează starea de somn fără vise sau starea de inconştienţă.

TETA: 4-7 Hz. Este asociată cu prima fază a somnului, sau moţăiala. Apare şi în meditaţia profundă când suntem treji, dar deschişi către imaginare mentală. Este asociată cu creativitatea, intuiţia, fantezia, reveria. Se crede că reflectă activitatea sistemului limbic şi o activitate crescută se observă în anxietate, activarea comportamentală şi inhibiţie.

ALFA: 8-12 Hz. Acesta este ritmul principal într-un adult relaxat. Este prezent pe parcursul întregii vieţi. Este considerată o stare normală de alertă, dar nu de procesare activă de informaţii. Alfa a fost asociat cu creativitatea, lucrul mental, starea de calm, de învăţare, coordonarea mentală şi a întregului format de minte şi corp.

BETA: 12-30 Hz. Reflectă un proces foarte activ. Se petrece în timpul stării de conştienţă normală şi de atenţie exterioară. Gama 12-17 Hz apare în procesarea normală a informaţiei şi activitatea mentală. Gama 17-30 Hz apare în starea de alertă ridicată, anxietate, de genul „loveşte-sau-fugi”.

GAMA: 30-100 Hz. Este asociată cu stări conştiente în care se procesează informaţii simultan, în ambele emisfere. Balenele şi delfinii operează la aceste frecvenţe.

Începând cu aceste descoperiri, mai multe studii ştiinţifice au susţinut că RS sunt unde electromagnetice staţionare foarte importante, acţionând ca frecvenţe de fundal şi influenţând oscilaţiile biologice în creierul mamifer.
Atâta timp cât proprietăţile cavitaţii electromagnetice a Pământului rămân aproximativ aceleaşi, aceste frecvenţe rămân aceleaşi. Unele dintre schimbările care se petrec în RS sunt cauzate de ciclul petelor solare, deoarece ionosfera planetei se schimbă, ca reacţie la schimbarea vântului solar, ce este asociat cu ciclul de 11 ani al activităţii solare. Pe măsură ce intensitatea medie a RS creşte sau scade, datorită diferenţelor între noapte şi zi, datorită schimbărilor în activitatea solară, în clima globală etc., creierul şi sistemul nostru nervos răspund la aceste schimbări.
Rezonanţa poate fi definită ca fiind frecvenţa la care un obiect, în modul cel mai natural, doreşte să vibreze. De exemplu: în sistemele coerente, un obiect poate să determine mişcarea unui alt obiect, dacă cele două împărtăşesc aceeaşi frecvenţă de rezonanţă. De exemplu, dacă loviţi un diapazon la 100 cicluri pe secundă şi îl aduceţi lângă un alt diapazon, cel de-al doilea va începe să vibreze cu aceeaşi rezonanţă. Deşi nu a fost atins, cel de-al doilea diapazon va începe să vibreze şi să emită un sunet, doar fiind în acelaşi câmp cu diapazonul iniţial.
Similar, dovezile ne arată că este posibil ca creierul să detecteze, să se acorde şi să răspundă semnalului unei RS.

Cum suntem capabili să ne acordăm rezonanţelor Schumann?

Răspunsul este că creierul nostru are „Zeitgeber”, un cuvânt german care se traduce prin „cei ce dau timp”, referindu-se la agenţii sau evenimentele exterioare care ne dau semnale – în acest caz RS. Aceste semnale exterioare ajută sistemul biologic uman să se sincronizeze cu ciclurile zilnice, ritmice, ale Pământului.
Cercetările din ultimele decade arată că modificări semnificative în activitatea solară şi geomagnetică, cauzate de furtuni geomagnetice, pot accelera schimbări semnificative în intensitatea şi stabilitatea semnalului RS. Asta poate determina ieşirea acestui semnal în afara plajei sale normale, ceea ce induce modificări în sincronizarea dintre creier şi inimă şi schimbă nivelul de melatonină din creier.
Iată unele efecte nedorite, asociate schimbărilor din activitatea geomagnetică:
  • Modificarea presiunii sanguine
  • Probleme cardiace, neurologice, de reproducere, ale sistemului imunitar
  • Dezordini mentale, depresie şi sinucidere
  • Creşterea numărului de bolnavi din spitale, a accidentelor şi a morţilor subite, cât şi a nenumăratelor afecţiuni legate de stres.
S-au făcut unele experimente legate de timpii umani de reacţie, relativ la evenimente exterioare şi RS. De exemplu, în 1974 Dr. Konig a arătat că timpii umani de reacţie erau semnificativ corelaţi cu intensitatea unui semnal Schumann de 8-10 Hz: 10 Hz accelera timpii de reacţie, în timp ce semnalele de 3 Hz (provenind de la furtunile locale), încetineau semnificativ timpii de reacţie. Acest fenomen poate fi demonstrat prin schimbările în tiparele EEG şi a nivelului de asimilare în creier, a ionilor de calciu.

Efectul câmpurilor electromagnetice create de om
asupra sănătăţii umane

Câmpurile electromagnetice generate de sistemele generatoare de putere, sistemele de telecomunicaţii, dispozitive, calculatoare şi alte produse ale tehnologiei umane, sunt extrem de puternice şi, în unele cazuri, au fost asociate cu incidenţa crescută a cancerului, a bolilor de inimă, a depresiei şi a altor boli. Expunerea în zonele rezidenţiale, la câmpuri electromagnetice puternice, s-a dovedit că poate creşte semnificativ riscul de îmbolnăvire pentru bolile enumerate mai sus.
Unele categorii, precum bătrânii, copii, femeile gravide şi cei bolnavi, sunt mai sensibile faţă de efectele adverse ale acestor câmpuri, decât restul populaţiei. Ca în orice cercetare, există opinii opuse referitoare la existenţa şi extinderea efectelor adverse.

Astfel, tragem concluzia că RS, activitatea solară şi geomagnetică influenţează sănătatea şi comportamentul uman. Este interesat de observat că studiul RS arată interconexiunea a tot ceea ce există – a noastră, a noastră cu planeta, cu soarele şi probabil şi cu mulţi alţi factori planetari, de care nu ne dăm încă seama.

Deci, cercetătorii au găsit dovezi ce indică faptul că sănătatea şi comportamentul uman par a fi afectate de schimbările din RS. De asemenea, mulţi oameni de ştiinţă cred că aceste rezonanţe s-ar putea să fie importante, în multe cicluri biologice umane.
Viitoarele cercetări referitoare la RS, vor răspunde la întrebările: de ce unii oameni sunt afectaţi negativ de schimbările în RS, iar alţii nu, şi ce se poate face pentru a-i ajuta pe cei care sunt afectaţi.
În plus faţă de cercetarea relaţiei între starea de sănătate şi RS, cercetătorii au mai studiat şi dacă există o legătură între evenimentele istorice (războaie, revoluţii, mişcări sociale) şi ciclul solar şi schimbările în activitatea ionosferei. Vom aborda acest subiect, în viitor.

În final, doresc să vă reamintesc că deoarece creşterea activităţii geomagnetice poate determina un dezechilibru în sincronizarea dintre inimă şi minte, vă încurajăm să practicaţi regulat exerciţiile de coerenţă, pentru a vă ajuta să menţineţi acest echilibru.
Studiul în desfăşurare referitor la interconectare ne ajută să dobândim o viziune holistică asupra sănătăţii şi comportamentului uman şi a modului în care acestea sunt influenţate de diverşi factori planetari.
Vă vom anunţa rezultatele.

Amintiţi-vă ce spunea Albert Einstein: „Totul în viaţă este vibraţie”.      

marți, 5 iulie 2011

IERTARE SI APRECIERE-Restructurare prin rugaciune



"Iarta-ma, Doamne,
pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc!
pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o! 
pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta
Doamne si a Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Mila
si Iubirea infinita,Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina!

Iti multumesc, Doamne,
pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
pentru tot ce prin harul Tau am inteles!
pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu!
pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace!
pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
pentru viata mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei!
pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-Te!
pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda
Imparatiei Tale divine! 

Preot ILARION ARGATU
(1913 - 1999) 

vineri, 1 iulie 2011

CUPLUL IN RELATIE ALCHIMICA

Alchimia relatiei

de Tom Kenyon

Multi dintre noi trateaza relatiile in aceeasi maniera in care este jucat pokerul. Facem tot posibilul ca sa obtinem pozitia avantajoasa de control. Iar daca nu ne reuseste acest lucru, facem cacialma. 

Ne prefacem ca avem carti pe care nu le avem.  Amagim.  Mintim.
Si, chiar daca acesta este modelul pentru multi aflati intr-o relatie, in era noastra post moderna, el nu este modelul pentru Relatia Sacra, asa cum este ea descrisa in Manuscris.
Permiteti-mi sa fiu foarte sincer aici. Relatia Sacra nu este pentru toata lumea. De fapt, banuiesc ca sunt mult mai putine persoane capabile sau macar dispuse sa o initieze, decat numarul de persoane care prefera sa joace jocuri emotionale de carti.
Acest gen de relatie cere sinceritate maxima - atat fata de tine insuti, cat si fata de partenerul tau. In loc sa ne ascundem cartile, le etalam pe toate pe masa. Toate sperantele noastre, toate fricile noastre, toate gandurile noastre marunte si de gelozie, toata siretenia noastra: toate acestea sunt expuse la lumina clara a constientei, pentru ca partenerul nostru sa le vada. Iar el trebuie sa faca la fel. Nu va functiona, daca exista usi secrete nedescuiate, cu gandul la evadarea mentala. Nu va functiona, daca cei doi partenerii nu sunt impecabil de sinceri unul cu altul.
Iar motivul pentru acest gen radical de sinceritate este ca, fara ea, Alchimia Relatiei nu poate avea loc. Acum, s-ar putea ca acesta sa fie un termen nou pentru multi - chiar si pentru cei care studiaza alchimia interioara - intrucat dinamica relatiei intime este rareori discutata in cadrul celor patru curente alchimice majore (egiptean, taoist, tantra yoga si tantra budista).
Ma gandesc, asadar, ca ar fi bine sa definesc ceea ce vreau sa spun aici si sa stabilesc un gen de fundament. Ca toate tipurile de alchimie, acest gen de lucrare are de-a face cu schimbarea formei, intr-o alta. In acest caz, forma o constituie interdinamica ce a devenit obisnuita intre doi oameni. Dupa un timp, oamenii au tendinta de a intra in rutina. Insufletirea care a existat la inceputul relatiei incepe sa dispara. Ambele persoane devin mai mult sau mai putin constiente. Realitatea dura este ca este nevoie de vigilenta continua si de efort, ca sa mentii o relatie constienta si plina de viata.
Multe relatii esueaza, deoarece partenerii fie ca nu sunt dispusi, fie ca nu pot face eforturile necesare ca sa le sustina. In loc sa se bucure de noutatea fiecarei clipe din cadrul relatiei, cu timpul, se infiltreaza un fel de monotonie; ceea ce inainte obisnuia sa fie captivant, acum este plictisitor. Mai rau decat atat, se instaleaza un fel de letargie psihologica si emotionala, iar amandoi partenerii cad prada efectelor deprimante ale inconstientei.
Acest gen de inconstienta este clopotul de inmormantare pentru constienta psihologica si intelegere; si, desi el este rareori mentionat, acest gen de inconstienta are un efect negativ si asupra vietii spirituale a unei persoane.
Asadar, forma care trebuie sa fie schimbata in cadrul unei relatii este exact forma interactiunilor ce au loc, de obicei, intre cei doi parteneri.
Ca in toate tipurile de alchimie, pentru ca reactiile sa se produca, trebuie sa existe un vas. Iar in aceasta situatie, el este vasul sigurantei si aprecierii, care ofera recipientul pentru transformare.
Daca lipseste siguranta si aprecierea, acest tip de alchimie nu poate fi realizat. Iar daca te-ai decis ca vrei sa incerci acest tip de alchimie, in relatia ta, iti sugerez ca mai intai sa faci o analiza. Sa evaluezi, cu sinceritate, daca simti siguranta si apreciere in relatie. Daca nu le simti, iti vei irosi timpul incercand sa realizezi acest tip de alchimie, cu partenerul tau actual. In schimb, iti sugerez sa iti concentrezi eforturile asupra practicilor solitare, mentionate in Manuscris. Daca totusi vrei sa incerci, incepe sa ii vorbesti partenerului tau despre aceste sentimente de nesiguranta si lipsa de apreciere, pe care le simti. Doar daca - si doar atunci cand ele sunt rezolvate - ar trebui sa te gandesti sa te angajezi in acest tip de alchimie.
Asadar, acum avem doua dintre cele trei elemente necesare alchimiei: ceva care sa fie transformat (tiparele obisnuite de interactiune) si vasul (plasa de siguranta, daca vrei, a relatiei in sine). Este necesar si un al treilea element; iar acesta este, desigur, energia necesara pentru a declansa reactia. De obicei, in relatii exista multa energie, sub forma de tipare nervoase, sperante, frici si dorinte. Vom ajunge imediat si la ele, insa acum vreau sa vorbesc despre otel.
Sinele nostru psihologic se aseamana mult cu sabiile confectionate din oteluri aliate. Ele au fost forjate in turnatoria severa si fiebinte a copilariei noastre, in solicitarile formatoare ale experientelor noastre de inceput. Aceasta perioada timpurie din viata este cea care reuneste elementele sufletului nostru. Si, asemenea otelului, acest proces a fost realizat in conditii de presiune si temperatura foarte ridicate. Unii dintre noi au fost abuzati de parinti autoritari, total reci sau chiar distructivi. Unii dintre noi au fost lasati de capul lor, fara sa li se ofere niciun fel de sprijin sau de indrumare. Iar fiecare tip de relatie parinte/copil se incadreaza intre aceste doua polaritati. Posibilitatile de presiuni existente in copilarie sunt efectiv nesfarsite - si la fel sunt si aliajele psihologice ce rezulta din aceste tipuri de experiente.
In multe grupuri de dezvoltare personala, se vorbeste mult despre copilul interior si, chiar daca in mod sigur are valoare sa iei legatura cu acest sine mai tanar, acest lucru nu este intotdeauna incantator. Mitul nostru cultural este ca anii din copilarie constituie o perioada de inocenta, o perioada in care totul e in regula cu lumea. Pentru unii copii, acest lucru este adevarat; pentru multi altii, nu este deloc asa.
Imi amintesc ca acum cativa ani ma aflam in casa unui coleg terapeut, la o petrecere. Majoritatea adultilor de acolo lucrau ca terapeuti, psihologi sau psihiatri. M-am trantit pe o canapea imensa si, in timp ce sorbeam din paharul cu Pepsi, am observat un eveniment remarcabil. Unul dintre terapeuti venise la petrecere cu fiul sau si cu prietenul cel mai bun al fiului sau. Era clar ca cei doi copii erau prieteni. Jucau un fel de joc de carti si asteptau, plini de respect, sa le vina randul. Nu era niciun fel de tentativa de a trisa, parand sa se afle intr-o atmosfera de camaraderie.
Apoi, tatal baiatului a intrat in camera si i-a intrebat pe amandoi daca aveau nevoie de ceva. Cei doi l-au privit cu fete de inger si au zambit. Nu, au raspuns ei, cu cea mai dulce voce de baietel. Tatal si-a batut usor fiul pe spate si, in timp ce iesea din camera, l-a batut cu nonsalanta pe spate si pe prietenul fiului sau. Pentru o clipa, fiul sau a privit incidentul cu un dezgust cumplit. Puteai observa ca nu ii venea sa-si creada ochilor. Dupa care, in timp ce tatal sau a intrat in cealalta camera, fiul sau s-a dat in spate si l-a pocnit in fata pe cel mai bun prieten al sau!
Aceasta nu era deloc inocenta copilariei. Aceasta era furia copilariei. El nu era dispus sa imparta afectiunea din partea tatalui sau, nici macar cu prietenul sau cel mai bun. Acest gen de gelozie este caracteristic mamiferelor superioare, iar noi suntem, cu toate iluziile noastre auto-laudative ale auto-suficientei, inca mamifere. Oricat de sus ajungem din punct de vedere spiritual, atata timp cat vom trai, vom avea trasaturi in comun cu fratii si surorile noastre mamifere.
Viata launtrica a unui copil este deseori mult diferita de cum si-o imagineaza cei din jurul sau. Fiind inconjurat atat de pericole, cat si de oportunitati, viata sufleteasca a unui copil este direct modelata de felul in care el alege sa le trateze. Intr-un sens, nu conteaza daca e vorba de ceva cum ar fi o amenintare a vietii, un parinte alienat mintal, un agresor sexual de copii - sau ceva aparent inofensiv, cum ar fi cu cine sa mearga la balul bobocilor. Cu toate ca impactul pe care il are faptul de se lupta pentru viata sa, ar putea foarte bine amprenta comportamentul unui copil pentru mult timp, pana in varsta adulta, deciziile minore din viata - cum ar fi, cu cine sa socializeze sau nu - au si ele impact. Toate aceste decizii minore si majore creeaza temperatura si presiune psihologica interna. Aliajele personalitatii cuiva se contopesc sau sunt distruse prin foc. In momentul in care devenim adulti, sabia a fost calita, iar aliajul personalitatilor noastre s-a intarit.
Unii dintre noi ies din aceasta turnatorie a copilariei avand ascutisurile sabiilor tari ca piatra; iar cele ale altora dintre noi sunt tocite. Unii dintre noi isi pastreaza taisurile, iar altii par sa nu poata pastra niciodata nimic.
Lucrul cel mai important in legatura cu otelul este ca, odata ce iese din turnatorie, el tinde sa ramana in forma sa originala. Iar unul dintre putinele lucruri ce pot vreodata reconfigura aliajul, survine daca otelul devine la fel de fierbinte ca atunci cand a fost format.
In lucrarea alchimica a Relatiei Sacre, noi intram, in mod voluntar, inapoi in turnatorie. Temperatura care apare intre doi oameni, atunci cand exista frictiuni intre nevroze ale fiecaruia din cei doi, poate deveni destul de ridicata. Daca ambele persoane pot gasi curajul de a fi total sincere cu ele insele si una cu cealalta, in aceste momente incandescente, aliajele psihologice pot fi modificate. Atunci, in relatie patrunde un nou tip de insufletire, alimentat de energia adevarului psihologic.
Treaba este ca cei mai multi dintre noi vor face aproape orice ca sa evite incarcatura psihologica. Atunci cand ajungem sa ne simtim inconfortabil, multi dintre noi parasesc Iluzia. Pentru unii, acest lucru inseamna literalmente sa isi faca bagajele si sa plece din oras - sau cel putin in alta parte. Pentru altii, acest lucru inseamna ca sunt prezenti fizic, dar ca nu mai sunt prezenti emotional. Devenim indiferenti. Devenim roboti. Ne miscam si vorbim, aproape ca atunci cand suntem normali, insa ne-am retras departe, foarte departe, in interior. Altii se anesteziaza cu alcool sau droguri. Iar unii o fac cu ajutorul televiziunii. La urma urmei, noi, oamenii, suntem foarte destepti si creativi. Putem gasi tot felul de metode de a evita sa ne confruntam cu noi insine. De fapt, ele sunt mult prea numeroase, ca sa le enumar aici. Insa cred ca intelegi ideea. Banuiesc ca intrebarea reala de aici este – ce faci atunci cand, din punct de vedere psihologic, lucrurile devin prea fierbinti pentru gustul tau? Ce faci atunci cand esti pe punctul de a simti ceva ce nu vrei sa simti?
Pentru cei care se afla intr-o Relatie Sacra, astfel de sentimente sunt o chemare la a fi prezenti. El este un moment in care sa fii total sincer si in care ambii parteneri sa isi exprime sentimentele adevarate, oricat de stanjeniti sau de speriati ar putea fi cei doi. Spunandu-si adevarurile unul altuia, in dinamica relatiei patrunde un element insufletitor. Sinceritatea psihologica duce la intelegere psihologica - Iar odata cu intelegerea, exista sansa pentru constienta, iar odata cu constientizarea poate avea loc schimbarea.
Acest capitol nu prea este un manual pentru Alchimia Relatiei. El este in principal, cred eu, o prevenire. Magdalena s-a referit la acest lucru, in Manuscris. Ea l-a numit obscuritati in calea zborului. Suna minunat de exotic, nu-i asa? Ei bine, in clipa in care obscuritatea este, in mod clar, in fata ta, nu este ceva foarte exotic. Si nu e o senzatie foarte exotica, atunci cand turnatoria relatiei devine atat de incandescenta, incat simti ca te topesti (din punct de vedere psihologic, asta e). Este nevoie de curaj si tarie sufleteasca, ca sa stai in turnatorie, atunci cand fierbinteala incepe sa-ti slabeasca stabilitatea imaginii pe care o ai despre tine insuti. Putini dintre noi sunt dispusi sa arate ca sunt caraghiosi, speriati, meschini sau gelosi. Iar de multe ori vom recurge la mijloace elaborate, ca sa ascundem aceste sentimente, de noi insine sau de altii.
Insa, in Relatia Sacra, aceste lucruri ies, in mod invariabil, la suprafata, la fel ca namolul de pe fundul unui butoi, care a fost tulburat. Lucrul important este sa intelegi ca asta nu inseamna ca o faci (Relatia Sacra) gresit; el inseamna ca e posibil sa o faci bine. Asa cum a spus Magdalena, in Manuscris: puterea alchimiei extrudeaza sau scoate afara zgura. Acest lucru poate fi fascinant, atunci cand zgura este indepartata din partenerul tau, insa e intr-adevar infricosator, atunci cand ea iese din tine.
Ceea ce face ca Relatia Sacra sa fie sacra, este ca ea e intr-adevar o cale dumnezeiasca de a fi. Radacina cuvantului sacru inseamna, de fapt, a intregi [in engleza, holy: sfant/sacru si whole: intreg/ total/ teafar. N.tr.]. Asadar …  atunci cand facem ceva care creeaza intregire (in acest caz, intregire psihologica), suntem angajati intr-un act sfant sau sacru.
In creuzetul sigurantei, sinceritatii si aprecierii reciproce, e posibil sa fie faurit/forjat un nou tip de sine. Acest nou sine este, din punct de vedere psihologic, mai sincer, mai constient si mai liber decat omologul sau de dinainte de a intra in turnatoria relatiei. Si, asemenea pasarii Phoenix care se naste din propria-i cenusa, acest sine are aripi. El poate zbura in locuri pe care, inainte, si le putea doar imagina.
Exista aici taine si comori care ii asteapta pe cei care au curajul sa patrunda in adancurile lor insisi si ale partenerilor lor. Asa cum am spus, ea nu este pentru toata lumea. Probabil ca vei sti daca esti un candidat potrivit, pentru ca o vei simti in sufletul tau, in inima ta.
Daca intri pe acest drum, sa stii ca nu exista manuale. Exista prea putina indrumare de pret, in exterior. In mod traditional, calea spre spiritualitate a fost una a solitudinii. Si, chiar daca celor care sunt intr-o Relatie Sacra, le-ar putea fi necesare perioade de solitudine, ceva s-a schimbat. Ei consimt sa mearga impreuna pe calea spre Divinitate, unul langa altul, prin rai si prin iad, pe piscurile stralucitoare, in care toate lucrurile sunt dintr-odata limpezi ca si cristalul, si prin vaile intunecate ale mortii psihologice, in care ti-e greu pana si sa-ti vezi piciorul pasind in fata celuilalt. Si totusi, din intunericul faptului de a nu sti, incepe sa rasara o profunda forta primordiala. Ea necesita un tip neobisnuit de treime sfanta – trei lucruri, pentru ca ea sa-si indeplineasca sarcina cea mai sfanta – siguranta reciproca, sinceritatea psihologica si aprecierea celui iubit.
Sa aveti o calatorie grozava!

Acest articol a fost preluat din cartea Magdalen Manuscript/ Manuscrisul Magdalenei (ORB Communications).