joi, 3 mai 2012

Taur-caracteristici fizice



Morfologie

            Zodiacul începe cu o polarizare a sexelor bine stabilită. Primul semn, Berbecul, este dominat de planetele cele mai masculine (Marte şi Soarele); animalul care îl reprezintă e considerat, prin însăşi morfologia sa, tipul animalului hiper viril. Al doilea semn, Taurul, este dominat de planetele cele mai feminine (Venus şi Luna): şi astfel animalul feminin (vacă) este socotit, de şcoală morfologică a dr Thooris, drept tipul hiper feminoid: predominarea bazei inferioare (foarte largi) faţă de creştet, mamelele dezvoltate, organismul format esenţialmente din pântece (grafica semnului reprezintă, de altfel, o cupă deschisă şi un recipient închis, un buzunar, un pântece).
Faţa tipului Taur are ades forma unui trapez sau a unui trunchi de piramidă, dominat de un gât scurt şi gros (gâtul de taur) şi de umeri laţi. Maxilarele sunt dezvoltate şi evoca masticaţia rumegătorului; fruntea e lată, nasul pătrat şi ochii mari, exorbitanţi şi îndepărtaţi (domină câmpul de conştiinţă larg). Bineînţeles, în timp ce tipul Berbec este subţire sau slab, tipul Taur este bine făcut, gras sau vânjos; da impresia unei forţe statice, a unei puteri masive, concentrate.
Există o diferenţă, aparent simplistă, între cele trei aspecte ale Taurului. Tipul vacă este net limfatic şi prezintă o morfologie foanfe concavă; partea inferioară a feţei şi pântecele sunt proeminente; la femeie, mamelele sunt dezvoltate. Tipul bour este mai puţin limfatic; caracterul e placid, regulat, muncitor. în ce priveşte tipul taur, acesta e un mare sangvin, puternic şi exploziv, mai rotund şi mai lat, mai cald şi, în consecinţă, dinamic, excitabil, pătimaş.

 
Desigur, acest portret este departe de a fi un model potrivit tuturor nativilor din Taur, un ochi de specialist poate să desprindă unele asemănări care justifică cercetările noastre. Nativii din Taur sunt în general caracterizaţi drept nişte dilataţi (în timp ce Berbecii sunt uscăţivi). Ne oprim aici pentru moment. Dar fapt este că astrologii cu experienţa îi recunosc destul de uşor pe cei născuţi în zodia Taurului când se uită la persoanele din jurul lor; este tipul, zodiacal cel mai uşor de recunoscut prin trăsăturile, plastică, ritmul şi atitudinile sale.
Pe lângă morfologia individului, mai există şi formele pe care le sugerează semnul şi care exprimă psihologia lui.
În general, Taurul reprezintă triumful planului orizontal şi al lăţimii: se caracterizează prin forme simple, puternice şi compacte, care evocă soliditatea bâzei, stabilitatea, greutatea, masă: trunchiul de piramidă sau cubul, piatră de caldarâm, grămadă de pietre, greutatea fontei, foişorul.
Evocă, de asemenea, ideea unei suprafeţe orizontale purtată de picioare, i asociată cu cea de suport, de temelie. Simbolismul mesei reconstituie tocmai universul semnului: pe ea se mănâncă şi se bea, se fac socoteli, se lucrează, se etalează mărfuri, se desenează planuri, se fac bilanţuri, se pun baze, se construieşte, se statorniceşte...
De unde obiectele tipice pentru această zodie, care sunt, pe de o parte: ladă, cufărul, dulapul, casetă, bufetul, casă de bani şi, pe de altă parte, ţarcul, parcul, livada...

Mers şi mimică

Recunoaştem destul de uşor mersul nativului din Taur bine caracterizat, când îl vedem pe stradă. Cufundat în sine, la plimbare, de exemplu, face impresia unui individ care nu se grăbeşte, care are tot timpul în faţa lui. Dacă e însoţit, îşi întrerupe mersul cu discursuri, alternând paşi şi cuvinte. Dacă are totuşi o ţintă de atins fără întârziere, va menţine o viteză de deplasare uniformă până la capăt; recunoaştem aici ritmul sau stabil.
Şi mai semnificativ este mersul său trenant; această impresie e accentuată prin tendinţa de a lăsa capul în jos şi a privi în pământ când merge, că pentru a găsi acolo un punct de sprijin; face parte dintre cei cu picioarele bine înfipte în pământ, dar ascultă mai mult ca oricine de legea gravitaţiei.
Întinde o mână caldă, plină, primitoare. Vocea feminină este agreabilă, graţioasă, uneori fermecătoare; în anumite cazuri, când este tărăgănată şi joasă, ia o întorsătură languroasă şi senzuală (ne vine în minte cântăreaţă Line Renaud: Ascendent, Marte şi Jupiter în Taur). Vocea masculină este destul de plăcută şi ia, în funcţie de dominantele planetare, diferite tonalităţi. A se vedea câţiva cântăreţi din această zodie: Georges Brassens (Ascendent), Enrico Caruso (Ascendent), Bing Crosby (Soare-Mercur-Marte), Tino Rossi (numai Soare) şi Charles Trenet (Soare şi Mercur)... în conversaţie, acest tip este înclinat să vorbească mult; el nu se pricepe să scurteze dialogul. Ochii lui au ceva umed, afectuos, mângâios sau voluptos, dar la mânie devine teribil.

Sănătate

Când nativul este net marcat de caracteristicile zodiei, Taurul îi conferă o constituţie fizică foarte puternică şi îi permite să se creadă dotat cu un fond aproape inepuizabil de vitalitate. O mare capacitate de rezistenţă organică îi dă şanse să ajungă până la o vârstă aproape biblică fără multe boli. Primul dintre semnele de Pământ are într-adevăr obligaţia să anunţe longevitatea.
Exterior, se prezintă ca o forţă a naturii, a cărei vigoare transpare din toate gesturile.
Dar nativul din Taur nu ştie să-şi recunoască limitele şi se înverşunează să le depăşească. Este dintre cei despre care se spune că se omoară muncind, cu toate avertismentele anturajului, dacă nu ale organismului propriu sau ale laboratorului de analize medicale.
De aceea şi datorită faptului că a depăşit limitele, va ajunge literalmente la capătul puterilor şi va cădea ca un animal hăituit, încercuit, ca în mitul sau, de labirintul unor dorinţe neputincioase, dezarmat în faţa Minotaurului dezlănţuit chiar de el. Şi, la fel cum a fost nevoie de extrem de mult timp ca să ajungă la limita posibilităţilor sale, îi va trebui şi mai mult ca să demareze din nou, ca şi cum conştiinţa de sine în sfârşit dobândită ar fi un handicap pentru el.
În fapt, trăsătura dominantă a acestui tip este lentoarea ritmului sau fiziologic; dacă e într-adevăr nervos, în funcţie de semnul de Pământ, el este şi deosebit de sangvin prin acţiunea cuartei aeriene de primăvară. Când reacţionează într-un sens sau altul, o face cu un considerabil moment de inerţie datorită masei sale şi, chiar după aceea, cu lentoare.
La el, procesele umorale ocupă un loc considerabil. Posedă, cum se spune, o bună poftă de mâncare şi nu se sinchiseşte în general de nici un fel de regim, cel mai adesea însă din scepticism, deoarece nu crede în medicină. Asimilează încet, ca un rumegător. Eliminarea este şi ea înceată aşa încât apar lent deşeuri de tot felul: uree, acid uric, grăsime superfluă, care îşi joacă pe măsura rolul de catalizatori reciproci de blocare.
Sacrificiile de purificare necesare nu sunt, cum se va spune în alte capitole, punctul său forte. Astfel ca, fie prin ignoranţa, fie prin prea mare încredere, prin apetituri senzuale sau chiar infatuare şi sfidare a forţelor naturii, el ajunge la mari excese traduse în obezitate, diabet, crize hepatice, după avertismente n-ai benigne cum ar fi erupţiile cutanate, inflamaţiile mucoaselor (şi mai ales a gâtlejului şi nasului), hipertrofiile amigdaliene, crizele de furunculoză degenerând în abcese.
Conform tradiţiei, Taurul apare determinat de zona gâtului, atât extern cât şi intern, care cuprinde organele deglutiţiei şi fonaţiei, gâtlej, glandele gâtului, coardele vocale şi vârfurile plămânilor. Nativul va fi aşadar expus la diverse tulburări ale unuia sau altuia din aceste organe. în plus, datorită influenţei reflexe interferenţe a semnului opus, el coincide şi cu zona fiziologică a Scorpionului, astfel că tulburările circulatorii sau microbiene trec adesea de la gâtlej la organele sexuale, mai ales la femei.
Este curios de constatat că tocmai un medic nativ din Taur, foarte marcat şi de Scorpion, Freud, găsindu-se în axul acestei dialectici, a încercat să arate în ce măsură este primordială relaţia dintre echilibrul fizic şi echilibrul psihic, acesta fiind, după el, în special funcţie de exerciţiul normal al sexualităţii.
Taurul posedă printre medicii contemporani un tip extrem de reprezentativ, pe profesorul Mondor, despre care se ştie că adoptă cu dragă inimă scepticismul semnului în legătură cu medicină, preferându-i chirurgia, ştiinţa în care semnul de pământ se află la îndemână.


Vestimentaţie

Femeia nativă din Taur, mai ales dacă e venusiană, nu trebuie să-şi mai dovedească bunul gust. Îşi poartă bine toaletele, orice ar îmbrăca. Gusturile ei vestimentare sunt, de altfel, foarte simple; fără excentricităţi, fără extravagantă; lasă aceste aspecte femeilor din Berbec şi din Vărsător. Se menţine în tonurile unei feminităţi primăvăratice a cărei întruchipare vie şi este: ţesături sclipitoare, mătăsoase, fuste largi etc.
Toate acestea sunt valabile pentru un Taur cu dominantă caldă (Venus-Soare-Jupiter...). Cât despre Taurul rece (cu dominanţa Saturn sau Lună), acesta dă mult mai puţină importanţă toaletei şi este chiar înclinat s-o neglijeze; “secundaritatea” îl face să păstreze haine vechi şi chiar aceeaşi croială a îmbrăcăminţii..

Taurul în zodiac

Mai e oare nevoie să amintim că fiecare semn zodiacal este o porţiune dintr-o circumferinţă, adică o piesă inseparabilă de un tot organizat care îi conferă semnificaţie? Ca şi celelalte semne, Taurul nu are valoare proprie decât în raport cu poziţia singulară pe care o ocupă în ansamblul reprezentat de roată zodiacală. În cele ce urmează vrem să justificăm tocmai structurarea zodiacală a semnului.
Fiecare semn îşi căpăta sensul deplin în confruntare cu semnul opus.

Axul Taur-Scorpion

Taurul aparţine unui ordin binar care îl integrează într-un ax feminin prin opoziţia Taur-Scorpion. E important să i se cunoască bine semnificaţia.
În Taur, viaţa căpăta contur; natură se acoperă de o vegetaţie deasă şi groasă; asistăm la o abundenţă de forme şi la o fixare a valorilor concrete. Şase luni mai târziu, în Scorpion (octombrie-noiembrie), viaţa moare, natură se despoaie; se produc căderea frunzelor şi dispariţia vegetaţiei, putrezirea şi formarea humusului care va face să fecundeze vegetaţia viitoare; asistăm deci la o disoluţie a valorilor concrete şi la o distrugere a formelor naturale.
Cu alte cuvinte: viaţa se întrupează într-o lume a zilei care alege semnul (mai des) extrovertit al Taurului; în timp ce în semnul (mai des) introvertit al Scorpionului, viaţa se destrăma prin lumea nopţii. Este vorba de dialectică primăverii fixate şi a toamnei fixate: pe de-o parte exaltarea vieţii, pe de altă, cântecele funerare.
Simbolistică psihanalitică vine să întărească şi să îmbogăţească aceste valori pereche de îndată ce ne referim la imaginea omului zodiac. Vedem că Taurul corespunde gâtului (dar gâtul e aici mai puţin un dat anatomic, cât o valoare funcţională: ceea ce se petrece în gât, în gâtlej), precum şi gurii - iar Scorpionul, anusului. Taurul simbolizează într-adevăr valorile de nutriţie: injecţia, achiziţia, asimilarea; captează, apucă, înghite, digeră... La capătul celălalt, Scorpionul exprimă valorile de excreţie: expulzarea, dejecţia, dezasimilarea, lichidarea, restituirea; descompune, transformă, distruge... Conform acestei dialectici oralitate-analitate, nu există a construi fără a distruge, a elabora, fără a elimina. Este întreaga problemă a jocului posesiunii, tip Taur şi al non-posesiunii sau al deposedării, tip Scorpion.
Această axă de opoziţie pare să fie asociată cu o axă de complementaritate din clipă când se consideră că Scorpionul are drept atribut şi sexul. Suntem atunci orientaţi spre alt complex psihologic: relaţia bani-iubire, banii fiind pentru oralitatea (gura) Taurului ceea ce este iubirea pentru sexualitatea Scorpionului. Dar fiecare semn participă ia valorile celuilalt, astfel încât Taurului îi revine posedarea banilor, constituirea bunurilor materiale personale, în timp ce restituirea lor se operează în Scorpion (moştenirea); la fel, Taurului îi revine obţinerea iubirii prin înşelăciune (iubirea- lăcomie, iubirea- gelozie, dragostea care ia, dragostea care nu satisface...), în timp ce Scorpionului îi revine jertfirea iubirii (dragostea care sacrifică, dragostea care dă naştere, dragostea care eliberează, dragostea care dă... stadiu genital al psihanalizei).
Se înţelege că problemă majoră a tipului Taur, de care depinde echilibrul sau dezechilibrul sau, este armonizarea jocului de a lua şi a da, a primi şi a restitui, a apuca şi a lăsa, a trăi şi a muri; accentul se pune prea adesea pe prima fază, şi, de-aici, tot răul.

Triunghiul de pământ

Cel de-al doilea semn aparţine şi unui ordin ternar care îl inserează într-un triunghi, cel al Pământului. Acest triunghi leagă prin trigon (aspect de armonie de 120°) Taurul de Fecioară şi de Capricorn.
În ciclul zodiacal al Pământului, unde Capricornul, în calitate de semn Cardinal, reprezintă alfa, iar Fecioară, ca semn Mutabil, omega, Taurul este semnul de Pământ Fix. Este deci ochiul intermediar al acestui element, termenul median şi, prin urmare, apogeul lui.
Semnul Cardinal (început de anotimp) al Capricornului reprezintă primul stadiu din ciclul Pământului; este pământul rece din decembrie-ianuarie care primeşte sămânţă şi posedă virtual toate resursele nutritive pe care le va absorbi acesta. Semnul Fix (mijlocul anotimpului) al Taurului reprezintă al doilea termen al împlinirii terestre; e pământul fecundat, în plină realizare productivă, cel al primăverii. în fine, semnul Mutabil (sfârşit de anotimp) al Fecioarei are legătură cu ultimul stadiu din ciclul natural al elementului: este ţărâna din august-septembrie, pe care se usucă spicele cosiţe. Ţarina este atunci Fecioară, în dublul sens al cuvântului: şi-a epuizat resursele şi a devenit neproductivă, dar devine în acelaşi timp o ţarină nouă şi pură, care va primi ulterior sămânţa. De la apartenenţa sa la elementul Pământ, Taurul va moşteni într-un fel valoarea de efort, de trudă, de muncă, asociată cu valorile banilor şi ale iubirii, e drept, mai cardinale.

Crucea semnelor fixe

Fiecare semn nu aparţine numai unui ordin binar şi ternar; el trebuie judecat şi după ordinul cuaternar al elementelor.
Taurul se integrează din punctul de vedere al cvadraturii (aspect disonant de 90°) în careul zodiacal al semnelor Fixe: Taur, Leu, Scorpion, Vărsător. Această cruce a fost considerată simbolul ordinii lumii; mai exact, este situată precum crucea Manifestării care fixează valorile a ceea ce se formează şi se dezvoltă.
Ne aminteşte, de altfel, de un personaj mitologic bine cunoscut: Sfinxul. La acest personaj mixt se recunoaşte un piept de bovină, un corp de leu, aripi de vultur (vulturul se substituie adesea scorpionului şi aparţine acestui semn) şi un cap de femeie (Vărsătorul e un semn uman). Se presupune că această cruce zodiacală e plină de semnificaţii de vreme ce este evocată sub trăsăturile unei figuri fabuloase, în acelaşi timp enigmatică şi periculoasă.
Enigmatică şi periculoasă, aşa este şi configuraţia care constituie o repartizare de planete în cele patru semne, formând între ele aspecte critice de careu şi de opoziţie. Individul purtător al acestei constelaţii este un veritabil sfinx uman, un univers hibrid şi disociat, fragmente aproape ireconciliabile, Pământul, Focul, Apa şi Aerul vrând să se ignore respectiv prin faptul că se exprimă într-o fixitate ireductibilă. Cum se pot concilia aceste patru personaje interioare care nu ajung să se înţeleagă şi se opun unele celorlalte?.
Monstruoasă compoziţie, crude dileme, răstignire, sacrificiu al Sfinxului...
Mult mai puţin se poate spune despre Taur în relaţia sa de sextil (distanţă de 60° între două semne) cu Peştii şi cu Racul. Cel mult putem menţiona că acest trio reprezintă în Zodiac cele trei etape ale fecundităţii; aici sunt reunite semnele cele mai plastice, mai receptive, mai senzitive: Pământul în centrul Apei.
La capătul drumului nostru, sesizăm formulă care îi aparţine personal Taurului în arenă zodiacului:
Semn: Feminin, Fix, Pământean, Primăvăratic.

Trimiteți un comentariu