DEZECHILIBRELE SPIRITULUI

Trei cauze ale bolii spirituale 

de Hank Wesselman 

http://www.sharedwisdom.com/page/three-causes-spiritual-illness

Pe masura ce trecem prin viata in planul fizic, se intampla diverse lucruri. Contactam gripe, raceli si virusi, ne ranim fizic, ca de exemplu cand cadem de pe bicicleta in copilarie sau facem sport. Ca adulti, ni se poate intampla sa ne ranim la sira spinarii, sau sa avem accidente de masina si ne alegem cu vanatai, taieturi, luxatii, infectii, ulceratii si, cateodata, cu oase rupte. 

Unii dintre noi pot sa aiba boli grave, cum ar fi cancerul sau hepatita, boli de inima sau scleroza multipla. Pana la urma, ajungem la batranete, infirmitate progresiva si moartea corpului fizic. Toate acestea sunt normale – ele sunt ceea ce este de asteptat ,ca parte a ceea ce inseamna sa fii o fiinta intrupata. Dar acestea sunt toate doar efecte, iar samanul este interesat in primul rand de cauze. 

Cauza si efect 

Privind prin ochii vindecatorului saman, cauza suprema a tuturor bolilor poate fi regasita in cadrul lumii din alte dimensiuni – in aceleasi regiuni din care boala isi extrage puterea initiala de a ne agesa. Din acest motiv, nu este suficient sa anihilam, pur si simplu, efectul bolii cu ajutorul medicatiei din planul fizic si sa speram ca totul va fi bine. Pentru ca adevarata vindecare sa se intample, trebuie sa abordam cauza bolii. 

Din perspectiva samanului, exista trei cauze clasice ale bolii, iar interesant este faptul ca acestea nu sunt microbii, bacteriile sau virusii. Ele sunt stari interioare negative, care apar in noi, ca raspuns la experientele de viata negative sau traumatice. Prima dintre ele este Lipsa de armonie. 

Lipsa de armonie 

Lipsa de armonie este ceea ce traim atunci cand viata isi pierde brusc sensul, sau atunci cand pierdem o legatura importanta cu viata. Sa consideram cazul unui cuplu de varstnici. Dupa o casatorie indelungata, subit, unul dintre ei moare. Este posibil sa nu fi avut o relatie perfecta. Cu toate astea, intre ei exista o mare legatura, care a aparut in urma a tot ceea ce au trait impreuna. Supravietuitorul poate sa intre in criza, din cauza pierderii partenerului si, in scurt timp, el/ea poate sa aiba o boala grava, cum ar fi cancerul. Dintr-o data pleaca si el/ea. 

Aceasta este Lipsa de armonie. 

Starea de lipsa de armonie pe care o traim ca reactie la astfel de situatii de viata, duce la o diminuare a puterii personale. Acest lucru se poate intampla intr-un mod subtil, pe de o parte, sau intr-un mod catastrofic, care ne zguduie viata, pe de alta parte - ca de exemplu, cand ne pierdem serviciul si asrfel, ne pierdem si mijloacele de trai. Cand traim experienta pierderii puterii, matricea noastra energetica este afectata si devenim vulnerabili in fata bolii. 

Frica 

A doua cauza clasica a bolii este frica. O persoana care trece prin viata, roasa de un sentiment cronic de frica, este de doua ori vulnerabila in fata bolii, pentru ca anxietatea diminueaza in mod agresiv si progresiv starea de bine, iar acest lucru, la randul lui, va afecta sentimentul de a fi in siguranta in lume. 

Starea de bine este baza pe care e construit sistemul personal de sanatate. Cand aceasta baza este afectata in mod negativ, se diminueaza capacitatea de a functiona a sistemului nostru imunitar. Si cand sistemul imunitar cade, suntem in primejdie. 

Nu este prea dificil sa vedem ca aici functioneaza un mecanism de feedback. Frica - si anxietatea pe care aceasta o creaza, produce lipsa de armonie. In acelasi mod, lipsa de armonie genereaza frica, si ambele daca ele lucreaza impreuna, afecteaza de doua ori mantia protectoare a sistemului imunitar al corpului, dar si matricea energetica. Boala urmeayza in mod inevitabil. 

Pentru practicienii medicali din occident, nu este o surpriza faptul ca lipsa de armonie si frica se materializeaza in boli care sunt recunoscute de catre stiinta. Cu aproape 500 de ani in urma, medicul renascentist Paracelsus a observat ca “frica de boala este mai periculoasa decat boala insasi”. 

Aceasta ne aduce la a lua in considerare a treia cauza clasica a bolii – fenomenul cunoscut vindecatorilor indigeni ca pierderea sufletului. 

Pierderea sufletului 

Printre vindecatorii traditionali, pierderea de suflet este privita ca fiind diagnosticul cel mai serios si cauza majora a mortii premature si a bolilor serioase, desi, in mod curios, in textele medicale vestice acest diagnostic nu este mentionat. Cel mai apropiat context cunoscut este “El/ea si-a pierdut dorinta de a trai”. 

In societatea vestica, pierderea de suflet este cel mai usor inteleasa ca fiind o deteriorare a esentei vitale a persoanei – un fenomen care se intampla, de obicei, ca reactie la o trauma. Cand traumele sunt severe, poate sa apara o fragmentare grupului de suflete a persoanei, cu disocierea partilor de suflet sfaramate, care fug de o situatie de ne tolerat. In circumstante coplesitoare, aceste parti de suflet pot sa nu mai revina. 

Cauzele pierderii de suflet sunt multiple si variate. Poate sa fie vorba, de exemplu, de probleme traumatizante din perioada perinatala, care s-au intamplat in apropierea momentului experientei nasterii – ca, de exemplu, sa soseasca in viata si sa descopere ca nu este dorit, sau ca are sexul gresit – a venit ca fata, cand toata lumea spera sa vina un baiat. 

Pierderea de suflet poate de asemenea sa se intample cand un copil este brutalizat sau tachinat fara mila, acasa sau la scoala, zi dupa zi, sau cand o persoana tanara este molestata de catre cineva care ar trebui sa aiba grija de ea. Cand cineva a fost violat sau atacat, a fost tradat, a trecut printr-un divort cumplit, un avort traumatizant, un accident de masina teribil sau chiar o interventie chirurgicala grava, este sigur ca pierde o parte de suflet. 

Multi dintre tinerii, baieti si fete, care au fost trimisi la razboi in Afganistan, Irak, Kuwait, Vietnam, Korea si in alte locuri, s-au intors acasa afectati la nivel personal, pentru ca au suferit pierderi de suflet cumplite. Specialistii nostri in medicina le-au diagnosticat afectiunile lor ca fiind sindrom de stres post-traumatic, dar au putut face foarte putin, in termenii adevaratei vindecari, pentru acesti “raniti pe doua picioare”. Multi dintre cei care au supravietuit sunt in continuare profund traumatizati la nivel de suflet, din cauza celor traite in razboi. 

Simptomele pierderii de suflet

Pierderea unei parti de suflet este usor de recunoscut, daca stii ce sa cauti. Iata o lista a unora dintre simptomele clasice: 

· Sentimentul ca esti fragmentat, ca nu esti cu totul prezent 

· Blocaje de memorie – o incapacitate de a-si aminti fragmente din viata 

· O incapacitate de a simti iubire sau de a primi iubire de la altul 

· Indiferenta/ indepartare emotionala 

· Stari subite de apatie sau de neatentie. 

· Lipsa de initiativa si entuziasm 

· Lipsa bucuriei 

· Incapacitate de a progresa 

· Incapacitate de a lua decizii 

· Lipsa de discernamant 

· Negativism cronic 

· Dependente 

· Tedinte de suicid 

· Melancolie sau disperare 

· Depresie cronica. 

Poate ca cel mai comun simptom al pierderii unei parti de suflet este depresia. La inceputul anilor 1990, revista Time a publicat un articol despre depresie in America. Articolul a revelat faptul ca 60 milioane de americani – reprezentand cam 30% din populatie – luau medicamente antidepresive, in fiecare zi. 

Astazi, numarul se apropie de 80 milioane, reprezentand 40% din totalul societatii si cateodata acest numar creste rapid, ca reactie la traumele nationale. In vinerea care a urmat evenimentelor din 11 septembrie, stirile de televiziune au anuntat ca 7 din 10 americani intervievati experimentau depresii semnificative, ca reactie la tragedie, acest lucru fiind un indicator al pierderii de suflet, la scara nationala. 

Desi termenul de ‘pierdere de suflet’ nu le este familiar vesticilor, zilnic folosim multe expresii in acest sens, in limbajul folosit pentru descrierea incercarilor personale. Interviurile din media si stirile includ comentarii individuale, de genul: “Am pierdut o parte din mine, cand s-a intamplat acel necaz”, sau “Nu am mai fost acelasi, de atunci incoace”. Cand discutam despre pierderea de suflet cu indivizi interesati de subiect, aproape toti au simtit ca au pierdut “o parte” din ei, in anumite momente din viata – desi aproape nimeni nu stie ca partile pierdute ar putea fi recuperate. 

Adevarul este ca pot fi recuperate.